Tuesday, June 12, 2018

KAPASITASAUN BA COUNSELOR


KAPASITASAUN BA COUNSELOR SIRA HANESAN ETAPA BA TRANSFORMASAUN

“Metamorfosa. Maneja terus nebe’e iha sai hanesan kbi’it hodi tulun feto maluk sira seluk”


TILMAN

Violência Bazeia Ba Jeneru Nebe’e Abut Hosi Sistema Patriarcal Laos Halo Feto Sira Sai Deit Subordenadu No La Hetan Opurtunidade Atu Foti Desizaun Maibe Barak Mos Mak Halo Feto Sira Sofre Ba Trauma/ Sentimentu Kanek/ Luka Batin. Kondisaun Ruma Nebe’e Halo Feto Sira Sofre, Diferente Entre Ema Ida Ho Ema Seluk. Iha Kondisaun Oi-Oin Nebe’e Bele Kauza Trauma Ka Sentimentu Kanek. Maske Nune’e, Oinsa Atu Descobre No Oinsa Atu Kura, Precisa Ema Nebe’e Iha Kapasidade No Abilidade Hodi Bele Fo Tulun Ba Ema Seluk. Relasiona Ho Kontekstu Timor Nian Nebe’e Sei Menus Ba Rekursu Umanus Liu-Liu Profesionalidade Iha Área Counselor. Realidade Hatudu Katak Iha Timor-Leste Iha Ona Save Room Pradet  Iha Kada Ospital Referral Iha Timor-Leste No Shelter 8 Kompostu Hosi: (1) Uma Mahon Fokupers Dili, (2) Casa Vida Dili, (3) Uma Mahon Maria Tapo Maliana, (4) Uma Paz Baucau, (5) Luzeiro Lospalos, (6) Uma Mahon Salele, (7) Uma Tranzitu Suai No (8) Uma Mahon Fpw-Oecusse  Ba Vitima Violência Bazeia Ba Jeneru, Liu-Liu Vitima Violência Domestika, Violência Seksual, Abuzu Ba Labarik, No Kazu Abandona. Knar Nain Sira Nebe’e Haknar’an Iha Área Ida Ne’e Bazeia Deit Ba Dedikasaun Fuan Nian Nebe’e Nakonu Ho Domin Atu Tulun Feto Maluk Sira Seluk Maske Sira Laos Ema Nebe’e Hasai Profesionalidade Iha Área Refere. Nune’e, Esforsu Nebe’e Sociedade Sivil Sira Halo Mak Kontinua Halo Kapasitasaun Ba Kna’ar Nain Sira Nebe’e Hakna’ar A’an Iha Uma Mahon Sira Liu-Liu Sira Nebe’e Hala’o Kna’ar Hanesan Counselor Oinsa Bele Hariku Sira Ho Kapasitasaun Nebe’e Integradu Hodi Bele Fo Tulun Ba Feto Vitima Sira.

Fokupers Ho Acbit, Servisu Hamutuk Ho Hivos Iha Esforsu Nebe’e Maka’as Tebes Atu Halo Kapasitasaun Liu Hosi Treinamentu Oin Nebe’e Bele Ajuda Knar Nain Sira Hodi Hasa’e Sira Nia Abilidade Iha Área Conselor Nian. Entre Treinamentu Kapasitasaun Ba Knar Nain Nebe’e Iha,Fokupers Ho Acbit Hamutuk Ho Hivos Realiza Treinamentu Kona Ba Trauma Healing Ka Kura Sentimentu Kanek Ho Objectivu Atu Hasa’e Knar Nain Sira Nia Abilidade Iha Konyesimentu Kona Saída Mak Trauma, Oinsa Descobre Trauma, Kauza Hosi Trauma Ba Ema Nia Moris No Oinsa Mak Kura.

Importante Tebes Ba Knar Nain Sira Atu Komprende Kona Ba Saída Mak Naran Trauma Ka Sentimentu Kanek. Trauma Katak: Kondisaun Ida Nebe’e Ema Ida Hetan Hosi Esperiensia Todan Ka Estraordinariu Nebe’e Bele Kauza Ba Sofrimentu Mental Nomos Bele Kauza Mate. Bazeia Ba Siensia, Trauma Iha Oin Rua. Trauma Fiziku No Trauma Psikolojia. Trauma Fiziku Mak Trauma Nebe’e Relasiona Ho Ema Nia Kakutak Tamba Buat Ruma Baku Kona Ema Nia Ulun Ka Ema Hetan Desastre Nebe’e Sofre Maka’as Liu Iha Ulun. Trauma Psikolojia Mak Trauma Nebe’e Relasiona Ho Ema Nia Sentimentu, No Kondisaun Ne’e Halo Ema Sente Sofre No Lakon Sira Nia Equilibriu Moris Nian Tamba Kanek Nebe’e Iha. Trauma Psikolojia Iha Categoria Oin Rua. Trauma Ida Nebe’e Fo Impaktu Ba Ema Nia Moris No Trauma Ida Nebe’e La Fo Impaktu Ba Ema Nia Moris. Trauma Nebe’e La Fo Impaktu Ba Ema Nia Moris Mak Hanesan: Tauk Ba Animal Ka Sasan Ruma Nebe’e La Lojiku. Trauma Nebe’e Fo Impaktu Ba Ema Nia Moris Mak Hanesan Kondisaun Ka Esperiensia Nebe’e Identiku Ho Feto, Hanesan: Violência Domestika, Vilensia Seksual, Hahoris, Desastre No Mate (Ema Nebe’e Ita Hadomi Derepente Mate). Hosi Kondisaun No Esperiensia Sira Ne’e Mak Kauza Sentimentu Kanek. Sentimentu Kanek (Luka Batin) Nebe’e La Kura Bele Hamosu Moras Fiziku Hanesan Kankru, Stroke, Estomug Kroniku No Moras Kroniku Sira Seluk Tan.

Realidade Hatudu Katak, Ema Barak Mak Seidauk Bele Halo Diferença Ba Krize No Trauma. Wainhira Temi Krize, Ema Nia Hanoin Mak Krize Iha Assuntu Segurança. Maibe, Ema Nia Mental Mos Iha Tempu Ruma Bele Sofre Krize. Igualdade Entre Trauma Ho Krize Mak: Situasaun Emosional Ka Reaksaun Hosi Ema Ida Ka Grupu Ida Ba Akontesementu Nebe Perigu. Sentimentu Nebe Mosu, Wainhira La Rezolve Mak Ema Nebe Sofre Ba Krize Ka Trauma Sei Hetan Psikoterapia Ba Tempu Naruk Nia Laran. Diferensa Entre Trauma Ho Krize:

Krize Hanesan, Reasaun Nebe Mosu Hasoru Situasaun Ruma  Nebe Nakonu Ho Presaun, Maibe Bele Kontrola Hodi Halo Antisipasaun No Krize Hanesan Opurtunidade Atu Bele Dezemvolve Ka Esperiensia Nebe Bele Estraga

Trauma Katak, Reasaun Nebe Mosu Hasoru Situasaun Ruma  Nebe Nakonu Ho Presaun, Fora De Controlu No Preciza Antisipasaun Tamba Bele Kauza Ba Mate Ou Aleza Ba Fiziku. Trauma Mos Fo Esperiensia Nebe Bele Estraga Saude Mental Ka Ema Ida Moris Nebe Kompostu Hosi Teror No Perigu

Sintomas Hosi Krize Mak Hanesan: Runggu Rangga Wainhira Akontese Krize, Sente Tama Sala No Lahatene Atu Halo Saida, Confuzaun Ba Akontesementu Nebe Akontese, Sente Perigu Ka Risku, Apatisme, Kbi’it Laiha, Sentimentu Ansioza Atu Bele Halo Buat Ruma Ka  Responde Ba Nesesidades Ruma No La Konfortavel.

Sintomas Hosi Trauma Bazeia Ba Aspeitu 4, Hanesan: Sinal Fiziku, Sinal Iha Lalaok, Sinal Iha Emosaun No Sinal Iha Kognitivu. Sinal Fiziku Hanesan: Mudansa Ba Pola Tidur,  Hiper Aktif Ka Ladun Aktif, Lakon Vontade Seksual, Mati Rasa, Ulun Moras, Kolen, Bele Iha Vontade Nebe Maka’as Ba Seks, Laran Sae, Moras Iha Kaba’as, Derepente Hakfodak,Kabun Moras, Koordenasaun Motora Ladun Diak (Eg. Liman Ain To’os). Resposta Ba Lalaok: Laiha Konsentrasaun, Haluha Dor, Tanis Bebeik, La Gosta Atu Sosializa Ho Ema Seluk, Hases’an Hosi Aspetu Ruma Nebe Bele Fo Hanoin Fali Kona Ba Trauma, Toba Ladiak, Laran Susar Bebeik No La Hakmatek, Dalaruma Hakarak Sosializa Ho Ema Seluk Maibe Lalais Deit, Problema Iha Relasaun Personal, Fasil Atu Hirus, Mudansa Iha Gaya Hidup, Haris Bebeik Ka Fase Liman Bebeik, Susar Atu Halo Servisu Iha Uma/ Escola/ Servisu Fatin (Kinerja), Hanoin Bebeik Ba Akontesementu, Susar Atu Rezolve Problema, Buat Hotu Laiha Valor, Sente Fraku No Laiha Motivasaun, Gagu, Dependenti Ba Ema Seluk. Sinal Emosaun Nian Mak: Tauk, Sente Halo Sala, Mati Rasa, Sente Deferente Ho Ema Seluk, Hirus Makas, Sensitivu Maka’as, Sente Laiha Forsa, Laran Susar (Gelisah). Parte Ikus Sinal Kognitivu Mak: Fantazia Ba Violensia, Fo Sala Ba Ema, Lakon Fiar, Depresi, Vizaun Nebe Negativu Kona Ba Moris, Mehi A’at Bebeik, Fo Sala Ba A’an, Hanoin A’at Bebeik.

Trauma Iha Tipu 4, Hanesan: (1) Vicarious Trauma: Trauma Nebe Akontese Ba Counsellor Tamba Sentimentu Empatia Nebe Forte Ba Vitima Sira Ninia Trauma; (2) Stsd – Secondary Traumatic Stress Disorder: Lalaok No Emosaun Nebe Mosu Depois De Ema Nebe Besik Ho Ita (Familia, Kolega, Namorado/A) Hetan Akontesimentu Tramautiku Ruma. Stsd Mos Hanesan Sentimentu Stress Ida Nebe Kauza Tamba Ajuda Ou Hakarak Ajuda Ema Nebe Ita Hadomi Ka Besik Ho Ita; (3) Compassion Fatigue (Keletihan/ Kolen): Kondisaun Tegang No Laiha Konsentrasaun Ba Kliente Nebe Mai Ho Trauma Liu Hosi: Identifika Nebe Berlebihan Ba Akontesimentu Traumatiku Hosi Kliente Ou Kounselor Rasik Sente Fila Fali Trauma Nebe Akontese Ona, Hase’es A’an (Menghindar), Sente Laran Susar Nebe Fila-Fila Ho Kliente Ninia Sentimentu; (4) Burn Out (Kejenuhan): Kondisaun Kolen Fiziku, Emosaun, No Mental Nebe Afeta Hosi Situasaun Nebe Uza Emosaun No Iha Tempu Naruk Nia Laran.

Sinal Ka Sintomas Hosi Vicarious Trauma: Hyper-Arousal Symptom  (Sintomas Fasil Hakfodak, Tegang, No Laran Susar/ Gelisah), Hanoin Nebe Repetidas, Mati Rasa, Sente Laiha Kbi’it Atu Tolera Emosaun Nebe Forte, Sensitivu Ba Asaun Violência, Sinisme, Dezanima, Sente Laiha Kbi’it No Lakon Idealizmu, Sempre Fo Sala Ba A’an, Hirus, Hakribi, Tauk, Susar Atu Kria Bareira No Fahe Assuntu Servisu No Asuntu Moris Privadu, Sente Laiha Tempu Ka Enerjia Ba Nia A’an Rasik, Sente Lakon Koneksaun Ho Ema Nebe Nia Hadomi (Sente Do’ok), Konflitu Nebe A’as Iha Relasaun, Izola’an, Sente Laiha Kbi’it Atu Fo Atensaun Ba Ema Seluk Tamba Nia Sente’an Todan Liu Ona, Fasil Nervus, Laiha Toleransia, Laran Susar, Ansioza, No Sentimentu Moody, Dependensia Maka’as Ba Nikotin, Alco, Hahan, Seks, Shoping, Internet, No Adiktif Seluk, Laiha Vontade Ba Aktividade Seksual, Impulsu, Mudansa Iha Spiritualidade, Mudansa Ba Identidade, No Mudansa Ba Konfiansa Liliu Ba Ema Nebe Ita Fiar.

Sinal Ka Sintomas Hosi Stsd – Secondary Traumatic Stress Disorder Mak: Depresi No Hakarak Oho’an, Sente Mesak No Hetan Trai, Droga, Susar Atu Halo Nia Knar Iha Servisu Fatin Nomos Iha Uma, La Iha Abilidade Atu Rtezolve Problema, Hyper-Vigilance, Sensitivu, Susar Atu Sente Hakmatek No Toba La Dukur.

Sinal Ka Sintomas Hosi Compassion Fatigue Mak: Fo Sala Demais Ba Kliente, Emosi Nebe Meledak, Izola’an, Hetan Suspira Hosi Ema Seluk, Suspira Demais Kona Ba Fungsaun Administrativo, Uza Sala Aimoruk Atu Bele Subar Ninia Sentimentu, Kompulsu (Hasai Osan Demais, Han Barak, Joga, Seks), La Hadia’an No La Hamos’an, Problema Lei, Deve, Mehi A’at Bebeik Kona Ba Situasaun Traumatiku, Moras Fiziku Nebe Kronik Hanesan Problema Ho Pencernaan Ka Custupadu Bebeik, Apatis (Masa Bodoh/ Tak Acuh), Triste No La Hetan Aktividade Nebe Bele Fo Contente, Defisil Atu Konsentra, Kolen Iha Mental No Fiziku, Preokupadu, No Nega Ba Problema Nebe Mak Iha.

Sinal Ka Sintomas Hosi Burn Out Mak: Sente Kolen Ba Tempu Naruk, Laiha Imunidade No Moras Bebeik, Ulun, Kabas, No Isisn Moras Bebeik, Oras Toba Nian Nebe La Klaru, Sente Failha No La Fiar A’an, Lakon Motivasaun, Sente Laiha Ajuda, Tama Sala Lasu, No Lakon, Haketak’an No Sente Mesak, Sinis Nebe A’as No Hare Buat Hotu Ho Vizaun Negativu, Sente La Satisfas No La Susesu Atu Halo Mudança, Dada A’an Hosi Responsabilidade, Izola’an, Altera Servisu Ka Servisu Kleur, Uza Hahan, Alcohol Ka Buat Seluk Hodi Resolve Problema, Lampias Sentimentu Frustrasi Ba Ema Seluk, No Falta Servisu, Tama Tarde, Fila Sedu.

Maske Nune’e La Fasil Atu Identifica Trauma Psikolojiku/ Luka Batin La Fasil Hanesan Identifica Trauma Fiziku. Parte Balu Hosi Sintomas Trauma Psikolojiku Mak Hanesan Menciona Iha Leten Maibe, Pontu Importante Atu Ita Hotu Kumpriende Mak, Esperiensia Traumatiku Entre Ema Ida Ho Ema Seluk La Hanesan. Maneira Atu Rezolve Mos Entre Ema Ida Ho Ema Seluk La Hanesan. Iha Ema Balu Nebe’e Rezolve Sira Nia Sentimentu Trauma Liu Hosi Orasaun, Halo Servisu Maka’as, Shoping Ka Estraga Osan Ba Sasan Nebe’e Laos Sira Necessita, Desvia (Menhindari) Situasaun Ka Kondisaun Ruma Ho Objectivu Atu Labele Hanoin No Sente Moras Liu Tan. Maneira Ne’e Ajuda Halo Kma’an Duni Ka? Resposta, Lae. Tamba Maneira Desvia Azei A Fo Hakmatek Provisoriamente Deit. Sentimentu Kanek/ Moras Ne’e Sei Mosu Fila Fali Iha Tempu Ruma. Maibe, Realidade Hatudu Katak Feto Sira Kontinua Haka’as A’an Hodi Sobrevive. Feto Sira Hamutuk Fahe Sira Nia Esperiensia Moruk Hodi Hare Sira Nia Terus Hanesan Kbi’it Hodi Tulun Feto Maluk Sira Seluk Liu Hosi Grupu Aktividade Hamutuk Entre Feto Sira.

Sorumutuk, Diskusaun Hodi Fahe Esperiensia Ba Malu No Aktividade Kreativu Nebe’e Grupu Feto Sira Kria Hamutuk Sai Hanesan Maneira Ida Atu Bele Kura Sentimentu Kanek Nebe’e Iha. Metodu Trauma Healing Nebe’e Durante Ne’e Feto Sira Uza Iha Grupu Laran Mak (1) Reflesaun Ba Mota Moris Nian Atu Bele Hatene Esperiensia Moris Ema Ida Ninian Durante Período Moris Nia Laran; (2) Mapa Isin Lolon: Atu Bele Identifica Parte Isin Lolon Nebe’e Halo Feto Sira Sente Moras No Parte Isin Lolon Nebe’e Halo Sira Contente; (3) Mapa Komunidade: Atu Bele Hatene Siklu Violência No Rekursu Nebe’e Bele Tulun Feto Sira; (4) Kartaun Postal: Ajuda Feto Sira Hakerek Sira Nia Sentimentu Nebe’e Sira Labele Koalia Ba Ema Nebe’e Sira Hakarak Atu Fo Hatene Katak Sira Sente Kanek; (5) Kaixa Lembransa: Atu Bele Assegura Ka Halo’ot Sasan Ruma Nebe’e Relasiona Ho Ema Nebe’e Sira Hadomi (Kuandu Ema Nebe’e Sira Hadomi Lahamutuk Ona Ho Sira: Mate). Maneira Sira Ne’e Hanesan Metodu Atu Bele Descobre Kanek. Maibe Oinsa Atu Kura Sira Nia Kanek, Precisa Tebes Abilidade Oinsa Atu Sai Ema Rona Nain Nebe’e Diak No Bele Fo Motivasaun Nebe’e Justu No Livre Hosi Jeneru. Livre Hosi Jeneru Katak: Motivasaun Nebe’e Bazeia Ba Perspektiva Counseling Feminisme.

Counseling Feminis Moris Iha Siklu 16 Wainhira Feto Sira Iha Tempu Neba Descobre Katak Sofrementu Nebe’e Feto Sira Hetan Mosu Tamba  Diskriminasaun Entre Feto No Mane Hodi Tane A’as Masculinidade. Nune’e Mak, Baze Ba Conseling Feminis Mak Analiza Jeneru No Relasaun Poder Nebe’e La Hanesan Entre Feto No Mane Hodi Hakbi’it Vitima Sira Atu Bele Transforma Ba Sobrevivente, No Ajuda Sobrevivente Atu Bele Komprende Ninia Situasaun Hodi Liberta Nia A’an Hodi Bele Hosi Transforma Nia A’an Nomos Transforma Ema Seluk.

Baze Ba Analiza Conseling Feminis Mak Hanesan, Papel Jeneru Nebe’e Sociedade Konstroe Ba Feto, Relasaun Poder Nebe’e Lahanesan Entre Feto No Mane, No Factore Sosial, Cultura No Politika Nebe’e Fo Impaktu Ba Feto Sai Hanesan Baze Ba Analiza Jeneru Iha Counseling Feminis.

Asumsi Nebe’e Relasiona Ho Counseling Feminis Mak Hanesan, Feto Diferença Ho Mane, Feto Tenki Sensitivu Ba Ema Seluk Ninia Sentimentu Liu-Liu Mane, Feto Tenki Integradu Ho Mane Tamba Ne’e Mak Susar Ba Feto Atu Bele Autonomu, Seksualidade Feto Nian Sai Hanesan Problema Principal. Fiar’an Ho Seksualidade Feto Sira Nian Sai Hanesan Ameasa, Tamba Ne’e Mak Numeru Violência Hasoru Feto A’as Tebes.

Metodu Aproximasaun Nebe’e Uza Iha Conseling Feminis Mak Uza Aproximasaun Integradu. Relasaun Entre Conselor Ho Kliente Hanesan, Uza Aproximasaun Atu Bele Hasa’e Kliente Ninia Konsiensia, Hakbi’it Feto Sira Atu Explora No Espresa Sira Nia Kbi’it Personal, No Hakbi’it Feto Sira Atu Identifica No Desenvolve Lala’ok Sira Nian Bazeia Ba Jeneru No Seksu Nebe’e Sira Desidi.

Prinsipiu Konseling Feminis Mak Hanesan, The Personal Is Political (Hau Nia Privasidade, Hau Nia Politika), Mudansa Social, Esperiensia No Feto Sira Nia Lian Mak Valor Bo’ot Liu, Relasaun Iha Konseling Hanesan, Foka Liu Ba Sobrevivente Sira Nia Kbi’it No Minimiza Presaun Social Nebe’e Hanesan Impaktu Hosi Sosiedade Sira Nia Pelabelan, Rekonyese Hahalok Violensia Hotu Nebe’e Kontra Feto, No Garante Sigredu.

Karakter Ou Prasyarat Atu Sai Counselor Feminis Mak, Fiar Katak Feminism Sai Hanesan Pontu Principal Hosi Conseling, Rona Iha Vitima, Prosesu Konseling Hanesan Prosesu Lao Hamutuk Entre Counselor Ho Vitima, Empatia, Proactive No Ajuda Vitima Ho Laran, Dezemvolve Hahalok Egaliter No Autentiku (Rekonyese Nia A’an Laiha Problema Atu Nune’e Bele Focus Ajuda Ema Seluk).

Kna’ar Hosi Counselor Feminis Atu Hakbi’it Feto Vitima Sira Hodi Ba Kompriende No Konsiente Kona Ba Prosesu Konstrusaun No Papel Jeneru, Ajuda Vitima Dezemvolve A’an Ho Valores Moris Nian Nebe’e Foun, Ajuda Vitima Sira Komprende Katak Fiar, Valores Kultura, Pratika Iha Sosiedade Nebe’e Seksis Fo Impaktu Negative Ba Nia A’an Rasik, Hasa’e Vitima Nia Abilidade Atu Bele Halo Transformasaun Ba Nia A’an Nomos Ba Ema Seluk, Ajuda Vitima Atu Bele Dezemvolve Nia A’an Rasik, Ajuda Vitima Ba Konyese Ninia Kbi’it No Relasaun Ho Ema Seluk, No Ajuda Vitima Atu Fiar Nia A’an No Esperiensia Privadu Nebe’e Relasiona Ho Intuisi.

Hare Ba Realidade Nebe’e Iha, Esforsu Atu Tulun Vitima Sira Sai Hanesan Asuntu Ema Hotu Nian No Preciza Atensaun Masimu Hosi Familia, Comunidade No Nasaun. Esforsu Atu Halo Vitima Sira Sai Sobrevivente Hanesan Ema Hotu Nia Responsabilidade No Oinsa Feto Sira Bele Hetan Sira Nia Autonomu, Counselor Tenki Kompriende No Fiar Katak, Esperiensia Moruk Saída Deit Mak Feto Maluk Sira Seluk Sente Hanesan Kauza Hosi Relasaun Poder Nebe’e La Hanesan (Relasi Kekuasaan Yang Tidak Setara). Tamba Ne’e, Motivasaun Nebe’e Precisa Atu Fo Laos Motivasaun Nebe’e Orienta Feto Sira Kontinua Depende Ba Mane Maibe Oinsa Feto Sira Bele Hakbi’it Malu Atu Bele Forte Hodi Desidi Rasik Saída Mak Diak Ba Sira Nia A’an. Esforsu Hodi Sobrevive Hosi Terus Mak Lori Feto Sira Sai Hanesan Sobrevivente. Sobrevivente Mak Autor Ba Mudança***
 





  

 

0 komentar:

Post a Comment