KAPASITASAUN BA COUNSELOR SIRA HANESAN ETAPA BA TRANSFORMASAUN
“Metamorfosa. Maneja terus
nebe’e iha sai hanesan kbi’it hodi tulun feto maluk sira seluk”
Violência Bazeia Ba Jeneru Nebe’e Abut Hosi Sistema Patriarcal
Laos Halo Feto Sira Sai Deit Subordenadu No La Hetan Opurtunidade Atu Foti
Desizaun Maibe Barak Mos Mak Halo Feto Sira Sofre Ba Trauma/ Sentimentu Kanek/
Luka Batin. Kondisaun Ruma Nebe’e Halo Feto Sira Sofre, Diferente Entre Ema Ida
Ho Ema Seluk. Iha Kondisaun Oi-Oin Nebe’e Bele Kauza Trauma Ka Sentimentu Kanek.
Maske Nune’e, Oinsa Atu Descobre No Oinsa Atu Kura, Precisa Ema Nebe’e Iha
Kapasidade No Abilidade Hodi Bele Fo Tulun Ba Ema Seluk. Relasiona Ho Kontekstu
Timor Nian Nebe’e Sei Menus Ba Rekursu Umanus Liu-Liu Profesionalidade Iha Área
Counselor. Realidade Hatudu Katak Iha Timor-Leste Iha Ona Save Room Pradet Iha Kada Ospital Referral Iha Timor-Leste No
Shelter 8 Kompostu Hosi: (1) Uma Mahon Fokupers Dili, (2) Casa Vida Dili, (3)
Uma Mahon Maria Tapo Maliana, (4) Uma Paz Baucau, (5) Luzeiro Lospalos, (6) Uma
Mahon Salele, (7) Uma Tranzitu Suai No (8) Uma Mahon Fpw-Oecusse Ba Vitima Violência Bazeia Ba Jeneru, Liu-Liu
Vitima Violência Domestika, Violência Seksual, Abuzu Ba Labarik, No Kazu
Abandona. Knar Nain Sira Nebe’e Haknar’an Iha Área Ida Ne’e Bazeia Deit Ba
Dedikasaun Fuan Nian Nebe’e Nakonu Ho Domin Atu Tulun Feto Maluk Sira Seluk
Maske Sira Laos Ema Nebe’e Hasai Profesionalidade Iha Área Refere. Nune’e,
Esforsu Nebe’e Sociedade Sivil Sira Halo Mak Kontinua Halo Kapasitasaun Ba
Kna’ar Nain Sira Nebe’e Hakna’ar A’an Iha Uma Mahon Sira Liu-Liu Sira Nebe’e
Hala’o Kna’ar Hanesan Counselor Oinsa Bele Hariku Sira Ho Kapasitasaun Nebe’e
Integradu Hodi Bele Fo Tulun Ba Feto Vitima Sira.
Fokupers Ho Acbit, Servisu Hamutuk Ho Hivos Iha Esforsu Nebe’e
Maka’as Tebes Atu Halo Kapasitasaun Liu Hosi Treinamentu Oin Nebe’e Bele Ajuda
Knar Nain Sira Hodi Hasa’e Sira Nia Abilidade Iha Área Conselor Nian. Entre
Treinamentu Kapasitasaun Ba Knar Nain Nebe’e Iha,Fokupers Ho Acbit Hamutuk Ho
Hivos Realiza Treinamentu Kona Ba Trauma Healing Ka Kura Sentimentu Kanek Ho
Objectivu Atu Hasa’e Knar Nain Sira Nia Abilidade Iha Konyesimentu Kona Saída
Mak Trauma, Oinsa Descobre Trauma, Kauza Hosi Trauma Ba Ema Nia Moris No Oinsa
Mak Kura.
Importante Tebes Ba Knar Nain Sira Atu Komprende Kona Ba Saída
Mak Naran Trauma Ka Sentimentu Kanek. Trauma Katak: Kondisaun Ida Nebe’e Ema
Ida Hetan Hosi Esperiensia Todan Ka Estraordinariu Nebe’e Bele Kauza Ba
Sofrimentu Mental Nomos Bele Kauza Mate. Bazeia Ba Siensia, Trauma Iha Oin Rua.
Trauma Fiziku No Trauma Psikolojia. Trauma Fiziku Mak Trauma Nebe’e Relasiona
Ho Ema Nia Kakutak Tamba Buat Ruma Baku Kona Ema Nia Ulun Ka Ema Hetan Desastre
Nebe’e Sofre Maka’as Liu Iha Ulun. Trauma Psikolojia Mak Trauma Nebe’e
Relasiona Ho Ema Nia Sentimentu, No Kondisaun Ne’e Halo Ema Sente Sofre No
Lakon Sira Nia Equilibriu Moris Nian Tamba Kanek Nebe’e Iha. Trauma Psikolojia
Iha Categoria Oin Rua. Trauma Ida Nebe’e Fo Impaktu Ba Ema Nia Moris No Trauma
Ida Nebe’e La Fo Impaktu Ba Ema Nia Moris. Trauma Nebe’e La Fo Impaktu Ba Ema
Nia Moris Mak Hanesan: Tauk Ba Animal Ka Sasan Ruma Nebe’e La Lojiku. Trauma
Nebe’e Fo Impaktu Ba Ema Nia Moris Mak Hanesan Kondisaun Ka Esperiensia Nebe’e
Identiku Ho Feto, Hanesan: Violência Domestika, Vilensia Seksual, Hahoris,
Desastre No Mate (Ema Nebe’e Ita Hadomi Derepente Mate). Hosi Kondisaun No
Esperiensia Sira Ne’e Mak Kauza Sentimentu Kanek. Sentimentu Kanek (Luka Batin)
Nebe’e La Kura Bele Hamosu Moras Fiziku Hanesan Kankru, Stroke, Estomug Kroniku
No Moras Kroniku Sira Seluk Tan.
Realidade Hatudu Katak, Ema Barak Mak Seidauk Bele Halo
Diferença Ba Krize No Trauma. Wainhira Temi Krize, Ema Nia Hanoin Mak Krize Iha
Assuntu Segurança. Maibe, Ema Nia Mental Mos Iha Tempu Ruma Bele Sofre Krize.
Igualdade Entre Trauma Ho Krize Mak: Situasaun Emosional Ka Reaksaun Hosi Ema Ida Ka Grupu Ida Ba
Akontesementu Nebe Perigu. Sentimentu Nebe Mosu, Wainhira La Rezolve Mak Ema
Nebe Sofre Ba Krize Ka Trauma Sei Hetan Psikoterapia Ba Tempu Naruk Nia Laran.
Diferensa Entre Trauma Ho Krize:
Krize Hanesan, Reasaun Nebe Mosu Hasoru Situasaun Ruma
Nebe Nakonu Ho Presaun, Maibe Bele Kontrola Hodi Halo Antisipasaun No
Krize Hanesan Opurtunidade Atu Bele Dezemvolve Ka Esperiensia Nebe Bele Estraga
Trauma Katak, Reasaun Nebe Mosu Hasoru Situasaun Ruma Nebe Nakonu Ho Presaun, Fora De Controlu No
Preciza Antisipasaun Tamba Bele Kauza Ba Mate Ou Aleza Ba Fiziku. Trauma Mos Fo Esperiensia Nebe Bele Estraga Saude Mental Ka Ema Ida Moris Nebe
Kompostu Hosi Teror No Perigu
Sintomas Hosi Krize Mak Hanesan: Runggu Rangga
Wainhira Akontese Krize, Sente Tama Sala No Lahatene Atu Halo Saida, Confuzaun Ba Akontesementu Nebe Akontese, Sente Perigu Ka Risku, Apatisme, Kbi’it Laiha, Sentimentu
Ansioza Atu Bele Halo Buat Ruma Ka
Responde Ba Nesesidades Ruma No La Konfortavel.
Sintomas Hosi Trauma Bazeia Ba Aspeitu 4, Hanesan: Sinal Fiziku,
Sinal Iha Lalaok, Sinal Iha Emosaun No Sinal Iha Kognitivu. Sinal Fiziku
Hanesan: Mudansa Ba Pola Tidur, Hiper Aktif Ka Ladun Aktif, Lakon Vontade
Seksual, Mati Rasa, Ulun Moras, Kolen, Bele Iha Vontade Nebe
Maka’as Ba Seks, Laran Sae, Moras Iha Kaba’as, Derepente Hakfodak,Kabun Moras,
Koordenasaun Motora Ladun Diak (Eg. Liman Ain To’os). Resposta Ba Lalaok: Laiha
Konsentrasaun, Haluha Dor, Tanis Bebeik, La Gosta Atu Sosializa Ho Ema Seluk,
Hases’an Hosi Aspetu Ruma Nebe Bele Fo Hanoin Fali Kona Ba Trauma, Toba Ladiak,
Laran Susar Bebeik No La Hakmatek, Dalaruma Hakarak Sosializa Ho Ema Seluk
Maibe Lalais Deit, Problema Iha Relasaun Personal, Fasil Atu Hirus, Mudansa Iha
Gaya Hidup, Haris Bebeik Ka Fase Liman Bebeik, Susar Atu Halo Servisu
Iha Uma/ Escola/ Servisu Fatin (Kinerja), Hanoin Bebeik Ba Akontesementu, Susar
Atu Rezolve Problema, Buat Hotu Laiha Valor, Sente Fraku No Laiha Motivasaun,
Gagu, Dependenti Ba Ema Seluk. Sinal Emosaun Nian Mak: Tauk, Sente Halo Sala, Mati
Rasa, Sente Deferente Ho Ema Seluk, Hirus Makas, Sensitivu Maka’as, Sente
Laiha Forsa, Laran Susar (Gelisah). Parte Ikus Sinal Kognitivu Mak: Fantazia Ba
Violensia, Fo Sala Ba Ema, Lakon Fiar, Depresi, Vizaun Nebe Negativu Kona Ba
Moris, Mehi A’at Bebeik, Fo Sala Ba A’an, Hanoin A’at Bebeik.
Trauma Iha Tipu 4, Hanesan: (1) Vicarious Trauma: Trauma Nebe Akontese Ba Counsellor Tamba Sentimentu Empatia
Nebe Forte Ba Vitima Sira Ninia Trauma; (2) Stsd – Secondary Traumatic Stress Disorder: Lalaok No Emosaun Nebe Mosu
Depois De Ema Nebe Besik Ho Ita (Familia, Kolega, Namorado/A) Hetan
Akontesimentu Tramautiku Ruma. Stsd Mos Hanesan Sentimentu Stress Ida
Nebe Kauza Tamba Ajuda Ou Hakarak Ajuda Ema Nebe Ita Hadomi Ka Besik Ho Ita;
(3) Compassion Fatigue (Keletihan/ Kolen): Kondisaun Tegang No Laiha
Konsentrasaun Ba Kliente Nebe Mai Ho Trauma Liu Hosi: Identifika Nebe Berlebihan
Ba Akontesimentu Traumatiku Hosi Kliente Ou Kounselor Rasik Sente Fila Fali
Trauma Nebe Akontese Ona, Hase’es A’an (Menghindar), Sente Laran Susar Nebe
Fila-Fila Ho Kliente Ninia Sentimentu; (4) Burn Out (Kejenuhan): Kondisaun
Kolen Fiziku, Emosaun, No Mental Nebe Afeta Hosi Situasaun Nebe Uza Emosaun No
Iha Tempu Naruk Nia Laran.
Sinal Ka Sintomas Hosi Vicarious Trauma: Hyper-Arousal
Symptom (Sintomas Fasil Hakfodak, Tegang,
No Laran Susar/ Gelisah), Hanoin Nebe Repetidas, Mati Rasa, Sente Laiha
Kbi’it Atu Tolera Emosaun Nebe Forte, Sensitivu Ba Asaun Violência, Sinisme,
Dezanima, Sente Laiha Kbi’it No Lakon Idealizmu, Sempre Fo Sala Ba A’an, Hirus,
Hakribi, Tauk, Susar Atu Kria Bareira No Fahe Assuntu Servisu No Asuntu Moris
Privadu, Sente Laiha Tempu Ka Enerjia Ba Nia A’an Rasik, Sente Lakon Koneksaun
Ho Ema Nebe Nia Hadomi (Sente Do’ok), Konflitu Nebe A’as Iha Relasaun,
Izola’an, Sente Laiha Kbi’it Atu Fo Atensaun Ba Ema Seluk Tamba Nia Sente’an
Todan Liu Ona, Fasil Nervus, Laiha Toleransia, Laran Susar, Ansioza, No
Sentimentu Moody, Dependensia Maka’as Ba Nikotin, Alco, Hahan, Seks, Shoping,
Internet, No Adiktif Seluk, Laiha Vontade Ba Aktividade Seksual, Impulsu,
Mudansa Iha Spiritualidade, Mudansa Ba Identidade, No Mudansa Ba Konfiansa
Liliu Ba Ema Nebe Ita Fiar.
Sinal Ka Sintomas Hosi Stsd – Secondary Traumatic
Stress Disorder Mak: Depresi No Hakarak Oho’an, Sente Mesak No Hetan Trai,
Droga, Susar Atu Halo Nia Knar Iha Servisu Fatin Nomos Iha Uma, La Iha
Abilidade Atu Rtezolve Problema, Hyper-Vigilance, Sensitivu, Susar Atu
Sente Hakmatek No Toba La Dukur.
Sinal Ka Sintomas Hosi Compassion Fatigue Mak: Fo
Sala Demais Ba Kliente, Emosi Nebe Meledak, Izola’an, Hetan Suspira Hosi
Ema Seluk, Suspira Demais Kona Ba Fungsaun Administrativo, Uza Sala Aimoruk Atu
Bele Subar Ninia Sentimentu, Kompulsu (Hasai Osan Demais, Han Barak, Joga, Seks),
La Hadia’an No La Hamos’an, Problema Lei, Deve, Mehi A’at Bebeik Kona Ba
Situasaun Traumatiku, Moras Fiziku Nebe Kronik Hanesan Problema Ho Pencernaan
Ka Custupadu Bebeik, Apatis (Masa Bodoh/ Tak Acuh), Triste No La Hetan
Aktividade Nebe Bele Fo Contente, Defisil Atu Konsentra, Kolen Iha Mental No
Fiziku, Preokupadu, No Nega Ba Problema Nebe Mak Iha.
Sinal Ka Sintomas Hosi Burn Out Mak: Sente Kolen Ba
Tempu Naruk, Laiha Imunidade No Moras Bebeik, Ulun, Kabas, No Isisn Moras
Bebeik, Oras Toba Nian Nebe La Klaru, Sente Failha No La Fiar A’an, Lakon
Motivasaun, Sente Laiha Ajuda, Tama Sala Lasu, No Lakon, Haketak’an No Sente
Mesak, Sinis Nebe A’as No Hare Buat Hotu Ho Vizaun Negativu, Sente La Satisfas
No La Susesu Atu Halo Mudança, Dada A’an Hosi Responsabilidade, Izola’an,
Altera Servisu Ka Servisu Kleur, Uza Hahan, Alcohol Ka Buat Seluk Hodi Resolve
Problema, Lampias Sentimentu Frustrasi Ba Ema Seluk, No Falta
Servisu, Tama Tarde, Fila Sedu.
Maske Nune’e La Fasil Atu
Identifica Trauma Psikolojiku/ Luka Batin La Fasil Hanesan Identifica Trauma
Fiziku. Parte Balu Hosi Sintomas Trauma Psikolojiku Mak Hanesan Menciona Iha
Leten Maibe, Pontu Importante Atu Ita Hotu Kumpriende Mak, Esperiensia
Traumatiku Entre Ema Ida Ho Ema Seluk La Hanesan. Maneira Atu Rezolve Mos Entre
Ema Ida Ho Ema Seluk La Hanesan. Iha Ema Balu Nebe’e Rezolve Sira Nia
Sentimentu Trauma Liu Hosi Orasaun, Halo Servisu Maka’as, Shoping Ka Estraga Osan Ba Sasan Nebe’e Laos Sira Necessita, Desvia
(Menhindari) Situasaun Ka Kondisaun Ruma Ho Objectivu Atu Labele Hanoin No
Sente Moras Liu Tan. Maneira Ne’e Ajuda Halo Kma’an Duni Ka? Resposta, Lae.
Tamba Maneira Desvia Azei A Fo Hakmatek Provisoriamente Deit. Sentimentu Kanek/
Moras Ne’e Sei Mosu Fila Fali Iha Tempu Ruma. Maibe, Realidade Hatudu Katak
Feto Sira Kontinua Haka’as A’an Hodi Sobrevive. Feto Sira Hamutuk Fahe Sira Nia
Esperiensia Moruk Hodi Hare Sira Nia Terus Hanesan Kbi’it Hodi Tulun Feto Maluk
Sira Seluk Liu Hosi Grupu Aktividade Hamutuk Entre Feto Sira.
Sorumutuk, Diskusaun Hodi Fahe Esperiensia Ba Malu No Aktividade
Kreativu Nebe’e Grupu Feto Sira Kria Hamutuk Sai Hanesan Maneira Ida Atu Bele
Kura Sentimentu Kanek Nebe’e Iha. Metodu Trauma Healing Nebe’e Durante Ne’e
Feto Sira Uza Iha Grupu Laran Mak (1) Reflesaun Ba Mota Moris Nian Atu Bele
Hatene Esperiensia Moris Ema Ida Ninian Durante Período Moris Nia Laran; (2)
Mapa Isin Lolon: Atu Bele Identifica Parte Isin Lolon Nebe’e Halo Feto Sira
Sente Moras No Parte Isin Lolon Nebe’e Halo Sira Contente; (3) Mapa Komunidade:
Atu Bele Hatene Siklu Violência No Rekursu Nebe’e Bele Tulun Feto Sira; (4)
Kartaun Postal: Ajuda Feto Sira Hakerek Sira Nia Sentimentu Nebe’e Sira Labele
Koalia Ba Ema Nebe’e Sira Hakarak Atu Fo Hatene Katak Sira Sente Kanek; (5)
Kaixa Lembransa: Atu Bele Assegura Ka Halo’ot Sasan Ruma Nebe’e Relasiona Ho
Ema Nebe’e Sira Hadomi (Kuandu Ema Nebe’e Sira Hadomi Lahamutuk Ona Ho Sira:
Mate). Maneira Sira Ne’e Hanesan Metodu Atu Bele Descobre Kanek. Maibe Oinsa
Atu Kura Sira Nia Kanek, Precisa Tebes Abilidade Oinsa Atu Sai Ema Rona Nain
Nebe’e Diak No Bele Fo Motivasaun Nebe’e Justu No Livre Hosi Jeneru. Livre Hosi
Jeneru Katak: Motivasaun Nebe’e Bazeia Ba Perspektiva Counseling Feminisme.
Counseling Feminis Moris Iha Siklu 16 Wainhira Feto Sira Iha
Tempu Neba Descobre Katak Sofrementu Nebe’e Feto Sira Hetan Mosu Tamba Diskriminasaun Entre Feto No Mane Hodi Tane
A’as Masculinidade. Nune’e Mak, Baze Ba Conseling Feminis Mak Analiza Jeneru No
Relasaun Poder Nebe’e La Hanesan Entre Feto No Mane Hodi Hakbi’it Vitima Sira
Atu Bele Transforma Ba Sobrevivente, No Ajuda Sobrevivente Atu Bele Komprende
Ninia Situasaun Hodi Liberta Nia A’an Hodi Bele Hosi Transforma Nia A’an Nomos
Transforma Ema Seluk.
Baze Ba Analiza Conseling Feminis Mak Hanesan, Papel Jeneru
Nebe’e Sociedade Konstroe Ba Feto, Relasaun Poder Nebe’e Lahanesan Entre Feto
No Mane, No Factore Sosial, Cultura No Politika Nebe’e Fo Impaktu Ba Feto Sai
Hanesan Baze Ba Analiza Jeneru Iha Counseling Feminis.
Asumsi Nebe’e Relasiona Ho Counseling Feminis Mak Hanesan, Feto
Diferença Ho Mane, Feto Tenki Sensitivu Ba Ema Seluk Ninia Sentimentu Liu-Liu
Mane, Feto Tenki Integradu Ho Mane Tamba Ne’e Mak Susar Ba Feto Atu Bele
Autonomu, Seksualidade Feto Nian Sai Hanesan Problema Principal. Fiar’an Ho
Seksualidade Feto Sira Nian Sai Hanesan Ameasa, Tamba Ne’e Mak Numeru Violência
Hasoru Feto A’as Tebes.
Metodu Aproximasaun Nebe’e Uza Iha Conseling Feminis Mak Uza
Aproximasaun Integradu. Relasaun Entre Conselor Ho Kliente Hanesan, Uza
Aproximasaun Atu Bele Hasa’e Kliente Ninia Konsiensia, Hakbi’it Feto Sira Atu
Explora No Espresa Sira Nia Kbi’it Personal, No Hakbi’it Feto Sira Atu
Identifica No Desenvolve Lala’ok Sira Nian Bazeia Ba Jeneru No Seksu Nebe’e
Sira Desidi.
Prinsipiu Konseling Feminis Mak Hanesan, The Personal Is Political (Hau Nia
Privasidade, Hau Nia Politika), Mudansa Social, Esperiensia No Feto Sira Nia
Lian Mak Valor Bo’ot Liu, Relasaun Iha Konseling Hanesan, Foka Liu Ba
Sobrevivente Sira Nia Kbi’it No Minimiza Presaun Social Nebe’e Hanesan Impaktu
Hosi Sosiedade Sira Nia Pelabelan, Rekonyese Hahalok Violensia Hotu
Nebe’e Kontra Feto, No Garante Sigredu.
Karakter Ou Prasyarat Atu Sai Counselor Feminis
Mak, Fiar Katak Feminism Sai Hanesan Pontu Principal Hosi Conseling, Rona Iha
Vitima, Prosesu Konseling Hanesan Prosesu Lao Hamutuk Entre Counselor Ho
Vitima, Empatia, Proactive No Ajuda Vitima Ho Laran, Dezemvolve Hahalok
Egaliter No Autentiku (Rekonyese Nia A’an Laiha Problema Atu Nune’e Bele Focus
Ajuda Ema Seluk).
Kna’ar Hosi Counselor Feminis Atu Hakbi’it Feto
Vitima Sira Hodi Ba Kompriende No Konsiente Kona Ba Prosesu Konstrusaun No
Papel Jeneru, Ajuda Vitima Dezemvolve A’an Ho Valores Moris Nian Nebe’e Foun,
Ajuda Vitima Sira Komprende Katak Fiar, Valores Kultura, Pratika Iha Sosiedade
Nebe’e Seksis Fo Impaktu Negative Ba Nia A’an Rasik, Hasa’e Vitima Nia
Abilidade Atu Bele Halo Transformasaun Ba Nia A’an Nomos Ba Ema Seluk, Ajuda
Vitima Atu Bele Dezemvolve Nia A’an Rasik, Ajuda Vitima Ba Konyese Ninia Kbi’it
No Relasaun Ho Ema Seluk, No Ajuda Vitima Atu Fiar Nia A’an No Esperiensia
Privadu Nebe’e Relasiona Ho Intuisi.
Hare Ba Realidade Nebe’e Iha, Esforsu Atu Tulun
Vitima Sira Sai Hanesan Asuntu Ema Hotu Nian No Preciza Atensaun Masimu Hosi
Familia, Comunidade No Nasaun. Esforsu Atu Halo Vitima Sira Sai Sobrevivente
Hanesan Ema Hotu Nia Responsabilidade No Oinsa Feto Sira Bele Hetan Sira Nia
Autonomu, Counselor Tenki Kompriende No Fiar Katak, Esperiensia
Moruk Saída Deit Mak Feto Maluk Sira Seluk Sente Hanesan Kauza Hosi Relasaun
Poder Nebe’e La Hanesan (Relasi Kekuasaan Yang Tidak Setara). Tamba Ne’e,
Motivasaun Nebe’e Precisa Atu Fo Laos Motivasaun Nebe’e Orienta Feto Sira
Kontinua Depende Ba Mane Maibe Oinsa Feto Sira Bele Hakbi’it Malu Atu Bele
Forte Hodi Desidi Rasik Saída Mak Diak Ba Sira Nia A’an. Esforsu Hodi Sobrevive
Hosi Terus Mak Lori Feto Sira Sai Hanesan Sobrevivente. Sobrevivente Mak Autor
Ba Mudança***
0 komentar:
Post a Comment